Sărbători fericite 2011

Sărbători fericite, indiferent ce credință pretinzi că ai atunci când părinții tăi sunt prin preajmă! :))
OZyIg

June 5, 2014 · admin · Comments Closed
Tags:  · Posted in: Sărbători fericite 2011

Istorie – Cum celebra elita Partidului Comunist sărbătorile Creștine

Cultură generală!
SECURIŞTI LA MĂNĂSTIRE!
În volumul de interviuri “Ochii şi urechile poporului”, realizat de Viorel Patrichi cu Nicolae Pleşiţă, fostul şef al Direcţiei de Informaţii Externe povesteşte că şi generalii de Securitate se duceau de Paşte la mănăstiri: “Am avut o aplicaţie în Moldova cu Securitatea şi Armata. Eram adjunctul ministrului de Interne. Dupe terminarea aplicaţiei ne-am retras spre Iaşi, la Mănăstirea Cetăţuia. Tot era Paştele. Ne-a invitat stareţul Mitrofan. Comunişti, generali, dar am fost crescuţi creştineşte. Stăteam la masă în foişor. Vase pline cu ouă roşii încondeiate. Îl întreb pe Mitrofan dacă nu le stricăm rostul. «Aţi sesizat bine. A venit ÎPS Teoctist». Pe atunci era mitropolit. «Noi stăm la masă şi el pe de lături? Vă rog să-l invitaţi cu noi, el e şef aici». Cica, soţia mea, era singura femeie acolo, şi Mitrofan îi oferise jilţul oficial din capul mesei. Cînd a venit Teoctist, noi ne-am repliat. «Nu, doamnă, staţi acolo şi eu mă voi aşeza alături». Ajungem la ouă. Primii au ciocnit soţia mea cu Teoctist. «Daţi dvs., doamnă». «Ba nu. Eu ţin şi dvs. daţi», l-a corectat ea. «Bun, dar cum zicem?». «Cum se zice, Înalt Preasfinţite!». «Bun. Hristos a Înviat!». «Adevărat a Înviat, Înalt Presfinţite!». «Ei, aşa da!». A pupat-o Teoctist şi a început să-i explice cum s-a întîmplat cu Învierea. A fost foarte frumos. Eram vreo cinci generali”.

OUĂ ROŞII LA CEAUŞEŞTI.
Chiar şi în familia lui Nicolae Ceauşescu se menţinea rînduiala sărbătorii de Paşte. Suzana Andreiaş, fostă administratoră a reşedinţelor lui Ceauşescu din Bucureşti şi Snagov, povesteşte în volumul de convorbiri cu Maria Dobrescu “scena” unei sărbători de Paşte a “familiei prezidenţiale”: “Să ştiţi că ţineau sărbătorile astea, Paştele, Crăciunul. Mîncau ce mînca toată lumea: carne de miel, ouă roşii, cozonac. Să ştiţi, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roşii. V-am mai spus eu că odată n-am făcut cozonac de Paşti pentru ei. Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Şi în ziua aceea, de Paşte, au venit la Snagov. Ouă roşii făcusem şi pentru ei, şi pentru mine. În casă era cozonac de la Sector (Gospodăria de Partid, n.n.), frumos, aranjat pe tavă. «De unde este cozonacul ăsta?», mă întreabă tovarăşul. De la Sector, îi spun. «Tu n-ai făcut?». N-am făcut! Mi-a fost ruşine să-i spun că pentru mine am făcut şi pentru ei nu. «Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac pînă ne întoarcem!». În două ore am făcut cozonac acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, cînd am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie. Şi o întreb pe fată din casă: Olimpia, cine a mîncat, mă, cozonacii ăia? «Dumnealor au mîncat», a zis fata. Lui îi plăcea cozonacul simplu, numai cu stafide”.

Zoia Ceauşescu ţinea post
De Paşti şi de Crăciun, în familia lui Nicolae Ceauşescu erau nelipsite preparatele culinare specifice acestor sărbători. Mai mult, apropiaţii copiilor familiei Ceauşescu susţin că Zoia era o fire foarte religioasă şi că ţinea toate posturile de peste an, rânduite de Biserică.

O altă mărturie în legătură cu modul în care Elena şi Nicolae Ceauşescu înţelegeau să se raporteze la tradiţie vine de la Suzana Andreiaş, fost administrator al reşedinţelor prezidenţiale din Bucureşti şi Snagov. Ea relatează următorul episod, în volumul de convorbiri cu Maria Dobrescu („La curtea lui Ceauşescu”): „Să ştiţi că ţineau sărbătorile astea, Paştele, Crăciunul. Mâncau ce mânca toată lumea: carne de miel, ouă roşii, cozonac. Să ştiţi, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roşii.”

Suzana Andreiaş povesteşte cum odată n-a făcut cozonac de Paşti pentru familia Ceauşescu. „Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Şi în ziua aceea, de Paşti, au venit la Snagov. Ouă roşii făcusem şi pentru ei, şi pentru mine. În casă era cozonac de la Sector (Gospodăria de Partid, n.n.), frumos aranjat pe tavă. «De unde este cozonacul ăsta?», mă întreabă tovarăşul. De la Sector, îi spun. «Tu n-ai făcut?». N-am făcut! Mi-a fost ruşine să-i spun că pentru mine am făcut şi pentru ei nu.

«Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac până ne întoarcem!». În două ore am făcut cozonac acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, când am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie. Şi o întreb pe fata din casă: Olimpia, cine a mâncat, mă, cozonacii ăia? «Dumnealor au mâncat», a zis fata. Lui îi plăcea cozonacul simplu, numai cu stafide”, îşi aminteşte Suzana Andreiaş.

June 5, 2014 · admin · Comments Closed
Tags:  · Posted in: Istorie - Cum celebra elita Partidului Comunist sărbătorile Creștine

Istorie – Ceaușescu, produsul unei familii creștine

De ținut minte,

I. Cauza
Lixandra, mama sa, era cunoscută în sat ca femeie foarte credincioasă. Pe Nicolae, ca pe toţi ceilalţi copii şi nepoţi ai săi, l-a dus frecvent la biserică. De altfel, şcolarul Nicolae Ceauşescu avea nota maximă la religie.
Mama lui Nicolae Ceauşescu a fost Alexandrina (născută Lixandra Militaru) care provenea din familia unui ofiţer din oastea lui Tudor Vladimirescu. Fiind o femeie foarte religioasă, după moartea ei (nascuta 1888 decedat iulie 1977), Nicolae Ceauşescu, care era ateu, a ordonat construirea unei biserici în Scorniceşti în memoria ei.

II. Efectul
Şi-a înmormântat tatăl creştineşte
Nicolae Ceauşescu admite ca tatăl său, Andruţă, să fie înmormântat după tradiţia creştină. Momentul este relatat de către Mihaela Moraru-Ceauşescu, fiica lui Marin Ceauşescu, unul dintre fraţii preşedintelui comunist. Ea rememorează, în cartea „Nu regret, nu mă jelesc, nu plâng”, cele văzute la înmormântarea lui Andruţă Ceauşescu, trecut la cele veşnice în 1969. „Era pur şi simplu copleşit de durere şi de deznădejde (n.r., Nicolae Ceauşescu). Umbla cumva rătăcit şi îndurerat prin cele două odăiţe din casa părintească (…) Acceptase «înmormântarea cu popi» de dragul bunicii, Lixandra, dar cu maximum doi”, scrie Mihaela Moraru-Ceauşescu.

OUĂ ROŞII LA CEAUŞEŞTI.
Chiar şi în familia lui Nicolae Ceauşescu se menţinea rînduiala sărbătorii de Paşte. Suzana Andreiaş, fostă administratoră a reşedinţelor lui Ceauşescu din Bucureşti şi Snagov, povesteşte în volumul de convorbiri cu Maria Dobrescu “scena” unei sărbători de Paşte a “familiei prezidenţiale”: “Să ştiţi că ţineau sărbătorile astea, Paştele, Crăciunul. Mîncau ce mînca toată lumea: carne de miel, ouă roşii, cozonac. Să ştiţi, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roşii. V-am mai spus eu că odată n-am făcut cozonac de Paşti pentru ei. Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Şi în ziua aceea, de Paşte, au venit la Snagov. Ouă roşii făcusem şi pentru ei, şi pentru mine. În casă era cozonac de la Sector (Gospodăria de Partid, n.n.), frumos, aranjat pe tavă. «De unde este cozonacul ăsta?», mă întreabă tovarăşul. De la Sector, îi spun. «Tu n-ai făcut?». N-am făcut! Mi-a fost ruşine să-i spun că pentru mine am făcut şi pentru ei nu. «Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac pînă ne întoarcem!». În două ore am făcut cozonac acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, cînd am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie. Şi o întreb pe fată din casă: Olimpia, cine a mîncat, mă, cozonacii ăia? «Dumnealor au mîncat», a zis fata. Lui îi plăcea cozonacul simplu, numai cu stafide”.

Zoia Ceauşescu ţinea post
De Paşti şi de Crăciun, în familia lui Nicolae Ceauşescu erau nelipsite preparatele culinare specifice acestor sărbători. Mai mult, apropiaţii copiilor familiei Ceauşescu susţin că Zoia era o fire foarte religioasă şi că ţinea toate posturile de peste an, rânduite de Biserică.

O altă mărturie în legătură cu modul în care Elena şi Nicolae Ceauşescu înţelegeau să se raporteze la tradiţie vine de la Suzana Andreiaş, fost administrator al reşedinţelor prezidenţiale din Bucureşti şi Snagov. Ea relatează următorul episod, în volumul de convorbiri cu Maria Dobrescu („La curtea lui Ceauşescu”): „Să ştiţi că ţineau sărbătorile astea, Paştele, Crăciunul. Mâncau ce mânca toată lumea: carne de miel, ouă roşii, cozonac. Să ştiţi, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roşii.”

Suzana Andreiaş povesteşte cum odată n-a făcut cozonac de Paşti pentru familia Ceauşescu. „Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Şi în ziua aceea, de Paşti, au venit la Snagov. Ouă roşii făcusem şi pentru ei, şi pentru mine. În casă era cozonac de la Sector (Gospodăria de Partid, n.n.), frumos aranjat pe tavă. «De unde este cozonacul ăsta?», mă întreabă tovarăşul. De la Sector, îi spun. «Tu n-ai făcut?». N-am făcut! Mi-a fost ruşine să-i spun că pentru mine am făcut şi pentru ei nu.

«Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac până ne întoarcem!». În două ore am făcut cozonac acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, când am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie. Şi o întreb pe fata din casă: Olimpia, cine a mâncat, mă, cozonacii ăia? «Dumnealor au mâncat», a zis fata. Lui îi plăcea cozonacul simplu, numai cu stafide”, îşi aminteşte Suzana Andreiaş.

June 5, 2014 · admin · Comments Closed
Tags:  · Posted in: produsul unei familii creștine

Habotnicia și despotismul în familie

Motto,
Va da frate pe frate la moarte şi tată pe fiu şi se vor scula copiii împotriva părinţilor şi-i vor ucide.
- Matei 10:21

Cauzele religiozității și a lipsei acesteia
Creștinismul vede omul ca fiind exclusiv produsul societății. În viziunea creștină nu există predispoziții particulare cu care te naști, iar apartenența la o religie este rezultatul „creșterii creștinești” sau al revelației divine. De aici ideea că dacă te-ai născut într-o „familie creștină” sau într-un „popor creștin” automat ești creștin.

Mare parte din creștini sunt miserupiști (creștini de Crăciun și Paște) și o parte sunt habotnici. Există totuși și oameni care pur și simplu nu pot să fie religioși, creierul lor revoltându-se în fața contradicțiilor religiei. Nu pot să creadă și nu pot să se mintă pe sine.

Bunăvoința religioasă
Teoretic religia promovează „comportament civilizat” față de aproape, iar majoritatea religioșilor nu au o problemă cu cei de alte religii. Asta pentru că majoritatea religioșilor sunt miserupiști care nu dau mare importanță religiei și acesta este un lucru bun.
Habotnicismul însă limitează toată bunăvoința religioasă la cei din același grup și orice abatere este privită ca o trădare. Mai ales în sânul familiei.

Familia bigotă – familia degenerată
Astfel habotnicia, adică înfocarea religioasă, transformă familia într-o ideologie a despotismului, în numele fricii. Dacă un membru al familiei este nereligios acesta trebuie să se ascundă, în caz contrar consecințele fiind dintre cele mai drastice. Sub habotnicism, „celula de bază a societății” devine casa Big Brother sau o cameră de tortură psihică.

Veți vedea în exemplele de la finalul postării că pentru un habotnic este mai acceptabil ca copilul său să fie bețiv pierde-vară decât să fie academician ateu.
Aceasta este o realitate și nu ai cum să nu simți empatie față de toți oamenii normali la cap care au fost victimele abuzului psihic în cadrul relației cu niște dereglați (părinți, soți, frați, socri).
Pe Facebook, Atei & Agnostici Romani, săptămânal apare câte o poveste horror despre viața de familie alături de bigoți.

Bisericile – instituții complice
Este o realitate atât de comună încât nu poate să-ți scape că nicio biserică în toată istoria creștinismului n-a zis vreodată „dacă ai un ateu în familie nu-ți bate joc de el, încearcă să îl înțelegi!”. De ce ar face asta? Habotnicii sunt securiștii sufletului. Popii doar turuie în continuare despre măreția familiei creștine, fix cum l-au ridicat în slăvi pe Stalin.

Comparați cele două categorii,

I. Familia rațională

My Christian mother just discovered my copy of The God Delusion…
…and said she doubts her beliefs every Sunday after church and would very much like to borrow it.

I love my mother.

II. Familii habotnice

At 17, I told my ultra-religious parents I was an atheist. Their response?
They told me that god would send them to hell with me for raising a child (me) who turned his eyes away from God. I told them I was an atheist just before going to bed. My step-mother played hymnals on our piano all night and sobbed. I sobbed too alone in my room unable to sleep. I didn’t cry because I was afraid of god’s wrath, but I felt bad for hurting them so deeply. For months afterwards, at dinner, they would read a verse to me from scripture about the punishment for turning away from god. The guilt was crushing. While I knew they loved me, I know that, even today, that they’ve never forgiven me for being an atheist. After they “gave up” on me, I explained that I loved them too much to lie about who I am. They still pray for me. I’m still an atheist. Thanks for listening (reading).

My father recently told me that he might as well kill himself because he has failed as a parent
He didn’t say this because one of my siblings is a felon, or because two of my siblings had children at the age of 16. He didn’t say this because 3 of his 6 children married too young and later got divorced. My father said this because I don’t accept his religion. He once told me that he was proud of me when I earned an athletic scholarship for college and later became the first and only in my family to graduate. He once said that he was proud of me when I married an amazing woman. He once told me that he was proud of me when I earned a doctorate in neuroscience. Collectively, however, in his eyes I am a failure to such a degree that he would contemplate suicide. Is this rational? Not by any means. This is a product of religion. The more I think about it, the more I realize that religion/faith in the supernatural is like a virus. It infects our brains and reorganizes the neural connectivity that would normally grant us the capacity to reason. It is contagious and deadly but as a scientist I hope to one day find a cure.
dOmHh
The words on the paper she wrote me said, “We are all god’s children and when you chose not to be, you stopped being my child.”

June 5, 2014 · admin · Comments Closed
Tags:  · Posted in: Habotnicia și despotismul în familie

Avantajele colocarii unui server

Daca esti posesorul unui site iar acesta este in continua crestere, trebuie sa iei in considerare o varianta de hosting profesionala. In functie de marimea site-ului si de necesitatile pe care le ai, ai de ales intre VPS, server dedicat sau colocare server. Exista si alte variante, precum un server onsite, insa dezavantajele unei astfel de solutii sunt evidente, motiv pentru care nici nu trebuie luata in calcul.
Atat VPS-ul cat si serverul dedicat ofera numeroase beneficii pentru orice utilizator, mai ales daca locatia unde este prezent fizic, este una extrem de bine securizata. Colocare insa, ofera avantajul major ca serverul pe care ai site-ul este al tau. Practic, colocarea reprezinta achizitia unui server pe care il dai in grija firmei de hosting.
Beneficiile unei actiuni de colocare sunt extrem de mari si pot sa rezolve numeroase probleme create de o gazduire shared sau de un server onsite. Puteti consulta lista beneficiilor utilizarii serviciului de colocare accesand siteul www.srv.ro
- Ai acces la internet garantat, 99% din timp. Practic, un datacenter cu experienta are cel putin 3 legaturi cu ISP-uri diferite. Acest lucru garanteaza conexiune la internet aproape tot timpul, deoarece sunt foarte mici sansele ca toate cele 3 variante sa pice in acelasi timp;
- Defectiunile serverului se repara foarte repede. In cazul in care serverul sufera o deteriorare, acesta se repara foarte repede, deoarece firma de hosting are oameni disponibili non stop care se ocupa de acest lucru;
- Exista o securitate fizica excelenta. Toate serverele din grija unui datacenter serios dispun de o securitate sporita. Acestea stau in camere cu temperatura controlata, sunt supravegheata cu camere si cu sisteme de alarma si sunt protejate impotriva penelor de curent ce se intampla sa fie prezente destul de des in tara noastra;
- In cazul in care se intampla sa pice curentul, cladirea unde este colocat serverul tau dispune de generatoare puternice, ce pot sa reziste cateva zile fara niciun fel de problema;
- Exista intotdeauna un inginer disponibil care sa se ocupe de server in cazul unei probleme. In cazul unui server onsite, spre exemplu,orice problema necesita o deplasare pentru a fi rezolvata. Fie ca e noaptea, sau esti plecat in vacanta si ai norocul sa pice serverul, reparatia trebuie sa fie facuta manual;
Evident, pe langa beneficii exista si mici parti mai putin placute ale solutiei de colocare. Una dintre aceste parti este costul. Colocarea are intr-adevar un cost mult mai mare decat optiunea unui server onsite sau decat optiunea unui cont de cazduire shared.
In plus, multe companii care se ocupa cu servicii de colocare, au anumite cerinte, in ceea ce priveste piesele necesare serverului. Astfel, pretul initial platit pentru un astfel de serviciu este mult mai mare decat orice alta varianta, mai ales in conditiile in care trebuie sa achizitionezi si serverul propriu zis. Daca pui insa in balanta beneficiile cu partile negative si gandesti pe termen lung, sansele sa vezi colocarea ca fiind o solutie deosebita pentru site-ul tau cresc considerabil si fac din aceasta varianta una de luat in calcul.

July 6, 2014 · admin · Comments Closed
Tags:  · Posted in: Colocare

Nunta Bucuresti

Unde iti faci nunta, daca stai in Bucuresti?

In momentul in care esti pus in fata alegerii unei locatii pentru nunta, aceasta poate sa fie extrem de dificila. Bucurestiul ofera foarte multe restaurante si locuri cu adevarat interesante care par perfecte, insa ceva lipseste la fiecare dintre ele: linistea si natura.
In aceste conditii, cei care vor o nunta deosebita isi focuseaza atentia asupra altor zone care sa fie cat mai aproape de oras, dar care sa scape de aglomeratia si zgomotul de aici.
Padurea Snagov este unul dintre locurile unde multi nuntasi isi doresc sa isi petreaca ziua din viata care ii va uni pentru totdeauna. Din acest motiv, exista si multe locatii nunta in Snagov, insa cea mai interesanta dintre toate pare a fi Snagov Club, o locatie extravaganta, discreta, dedicata celor care isi doresc servicii de cea mai inalta clasa si construita in asa fel incat sa poata sustine deopotriva nunti sau evenimente corporate de cea mai buna calitate. E o alegere mult mai buna decat o nunta Bucuresti si o sa va explic imediat de ce cred acest lucru.

Ce este Snagov Club si ce ofera?

Ajungand la Snagov Club vei descoperi un complex caruia nu-i lipseste nimic pentru a organiza o nunta ideala, complex ce reuseste sa puna laolalta elemente deosebit de elegante si placute. Aceste elemente sunt realizate la superlativ, incepand cu cladirile si camerele hotelului si terminand cu amenajarea camerelor, cu amenajarea gradinilor si cu locatia in care clubul este amplasat. La toate acestea se adauga si serviciile de calitate si oamenii deosebit de bine pregatiti si poate rezulta o nunta de neuitat.
Atat organizatorii unei nunti cat si invitatii se pot bucura de servicii complete, de cea mai buna calitate:
− Piscina si Centrul Spa. Sunt adevarate oaze de relaxare, care folosesc apa limpede, la temperaturi perfecte, aburii si masajul intr-un mod ce iti va face deosebita placere. Odata ce ai trecut pe aici, sansele sa te simti excelent sunt deosebit de mari;
thumbs_SP_Tatiana_16− Restaurantele. Snagov Club nu iti pune la dispozitie un singur restaurant, ci ofera nu mai putin de 5 variante, din care poti sa o alegi pe cea care iti face cu ochiul si ti se potriveste cel mai bine. Salonul Venetian ofera o eleganta desavarsita, cu vedere asupra lacului, Saloanele Britanic si Francez ofera o atmosfera mai intima, pentru petrecerile tinute in familie sau intre prieteni, in timp ce Pavilionul de pe lac si Gradina Versailles te apropie de natura si fac din petrecerea ta una care sa simta fiecare briza calda si fiecare miros de copaci si de flori;
− Modalitatile de distractie. Daca nu iti plac nuntile monotone in care toata lumea danseaza, mananca si bea, poti provoca invitatii la o calatorie pe lac, fie cu barca cu motor, fie cu vaporasul, la o partida de mini golf sau la o partida de jocuri de noroc. De asemenea, exista si optiuni precum ciclismul sau pescuitul, care pot face deliciul fiecarei zile;
− Mancarea. Ca tot vorbeam mai sus de restaurante, acestea nu au nicio importanta fara o mancare de cea mai buna calitate. Din fericire insa, Chef-ul de la Snagov Club stie ce face si pregateste mancare delicioasa, care iti va ramane in minte pentru mult timp.
Alegerea locatiei unde sa iti faci nunta nu mai reprezinta o decizie atat de grea, in conditiile in care exista cluburi precum Club Snagov – site-ul oficial este http://snagovclub.ro – unde orice petrecere se poate transforma intr-o amintire care sa puna piatra de temelie a unei vieti.

June 11, 2014 · admin · Comments Closed
Tags: ,  · Posted in: Nunta Bucuresti