"Religia ne învaţă să fim buni => avem nevoie de religie."
(1) Care religie? De ce nu Islamul? (o religie e la fel de bună ca oricare alta, nu?).
Haide să începem să executăm oameni pentru "crima" homosexualităţii, a adulterului, etc.
PS: cine chiar crede că asta e o idee bună, nu are valori, are probleme.
(2) Presupunând că e vorba de creştinism: unde se găseşte această morală creştină?
Sigur nu în Biblie. Dacă atotputernicul trebuie să trimită o ursoaică să omoare 42 de copii care i-au insultat trimisul, atunci îţi dai seama că ceva nu-i tocmai în regulă cu cartea aia ca sursă absolută de moralitate indiferent de câte ori întoarce Cristos obrazul.
(Da, chiar există o asemenea poveste în Biblie. Fabulaţii similare sunt mult mai comune decât ar crede "creştinii de duminica").
(3) Chiar funcţionează religia ca sursă a moralităţii? Istoria ne arată că "Iubeşte aproapele" nu prea a avut efect asupra credincioşilor. Dau ca exemplu războaie sfinte, arderi pe rug, epurări etnice şi religioase cu crucea în frunte.
Suedia cu 80% atei e mult mai civilizată decât România cu ai ei 90% credincioşi declaraţi.
La noi creştinismul e promovat ca valoare naţională, însă nu e vorba de moralitate, ci de spălare pe creier.
Degeaba se numeşte imnul "Deşteaptă-te, Române" dacă apoi românul e îndemnat să se supună orbeşte popimii. Idealul promovat de popime e "proşti dar mulţi".
Ţăranul simplu, obedient, foarte bisericos/superstiţios dar fără preocupări intelectuale se regăseşte des în literatură.
(4) Presupunând că religia chiar ar ajuta să ne comportăm mai bine (nu ajută), să-mi explice un credincios cum nu e o palmă peste umanitatea noastră să trebuiască să credem lucruri evident false despre lumea în care trăim (cam toată dogma creştină e o colecţie de poveşti ireale), să ne sufocăm raţiunea (nu poţi afirma că eşti un om raţional 6 zile pe săptămână ca a 7-a zi să te duci într-o clădire şi să mănânci pâine&vin crezând că mănânci trupul şi sângele unei zeităţi de acum 2000 de ani) ca să ne purtăm "mai bine"?
Degeaba eşti blând dar încuiat.
Christopher Hitchens afirma că literatura unuia ca Shakespeare e o sursă mult mai profundă de lecţii morale decât cărţile "sfinte".
Iată şi 2 citate legate de subiect:
"Cei care cred că există vreo legatură între etică şi religie înca sunt abia la începutul drumului.. şi după mii de ani tot acolo sunt"
"Religia se termină şi începe filosofia tot aşa cum astrologia se termină şi începe astronomia"
(1) Care religie? De ce nu Islamul? (o religie e la fel de bună ca oricare alta, nu?).
Haide să începem să executăm oameni pentru "crima" homosexualităţii, a adulterului, etc.
PS: cine chiar crede că asta e o idee bună, nu are valori, are probleme.
(2) Presupunând că e vorba de creştinism: unde se găseşte această morală creştină?
Sigur nu în Biblie. Dacă atotputernicul trebuie să trimită o ursoaică să omoare 42 de copii care i-au insultat trimisul, atunci îţi dai seama că ceva nu-i tocmai în regulă cu cartea aia ca sursă absolută de moralitate indiferent de câte ori întoarce Cristos obrazul.
(Da, chiar există o asemenea poveste în Biblie. Fabulaţii similare sunt mult mai comune decât ar crede "creştinii de duminica").
(3) Chiar funcţionează religia ca sursă a moralităţii? Istoria ne arată că "Iubeşte aproapele" nu prea a avut efect asupra credincioşilor. Dau ca exemplu războaie sfinte, arderi pe rug, epurări etnice şi religioase cu crucea în frunte.
Suedia cu 80% atei e mult mai civilizată decât România cu ai ei 90% credincioşi declaraţi.
La noi creştinismul e promovat ca valoare naţională, însă nu e vorba de moralitate, ci de spălare pe creier.
Degeaba se numeşte imnul "Deşteaptă-te, Române" dacă apoi românul e îndemnat să se supună orbeşte popimii. Idealul promovat de popime e "proşti dar mulţi".
Ţăranul simplu, obedient, foarte bisericos/superstiţios dar fără preocupări intelectuale se regăseşte des în literatură.
(4) Presupunând că religia chiar ar ajuta să ne comportăm mai bine (nu ajută), să-mi explice un credincios cum nu e o palmă peste umanitatea noastră să trebuiască să credem lucruri evident false despre lumea în care trăim (cam toată dogma creştină e o colecţie de poveşti ireale), să ne sufocăm raţiunea (nu poţi afirma că eşti un om raţional 6 zile pe săptămână ca a 7-a zi să te duci într-o clădire şi să mănânci pâine&vin crezând că mănânci trupul şi sângele unei zeităţi de acum 2000 de ani) ca să ne purtăm "mai bine"?
Degeaba eşti blând dar încuiat.
Christopher Hitchens afirma că literatura unuia ca Shakespeare e o sursă mult mai profundă de lecţii morale decât cărţile "sfinte".
Iată şi 2 citate legate de subiect:
"Cei care cred că există vreo legatură între etică şi religie înca sunt abia la începutul drumului.. şi după mii de ani tot acolo sunt"
"Religia se termină şi începe filosofia tot aşa cum astrologia se termină şi începe astronomia"
