Limitare intelectuală în discursuri

LIMITÁT, -Ă, limitaţi, -te, adj. 1. Restrâns între anumite limite. 2. Fig. (Despre oameni) Cu posibilităţi intelectuale reduse; mărginit. – V. limita. Cf. fr. l i m i t é.
Sursa: DEX '98

Este uimitoare şi în acelaşi timp complet previzibilă limitarea intelectuală a discursului apărătorilor religiei. Aceleaşi erori pe care le fac cei din occident le fac şi cei de la noi, însă mult mai ridicol prin dezinvoltură:

(1) Limitarea tip: "dacă critici religia eşti comunist şi ai idei marxist-leniniste".
În universul lor îngust, în afară de credincioşi nu există decât comunişti. Nu ştiu cum nu le e şi ruşine să iasă în faţă cu texte d'astea? Probabil se gândesc că publicul ţintă nu face diferenţa.
Cum zice şi amicul nostru de pe Planete Beranger:

Pre înţelesul marelui public, a existat un om politic numit Jules Ferry, pe rând primar al Parisului, ministru al învăţământului, dar şi şef de guvern tot pe malurile Senei, care pe la 1882 se strofocă şi dădu o lege cum că învăţământul public trebuie să fie nu numai obligatoriu şi gratuit, dar şi laic, adicătelea fără legătură cu Biserica. Când se dădu legea aia pe la franţuji? Iaca pe 28 martie 1882.

Şi mai amintesc de legea de separare a Statului de Biserică, pe la 1905, decembrie 9.

Iacătă cum laicitatea nu are nici o legătură cu comuniştii care ne-au condus nouă ţara, ci cu libertatea de conştiinţă. Şi iată cât de anacronică este partea aceea din poporul român care, într-un tembelism total, cere obligativitatea religiei în şcoală, ba chiar în liceu!

A, dacă s-ar cere ca în locul preoţilor inculţi care vin să facă propagandă în şcoli, să se predea din perspectivă sociologică şi culturală o sinteză a religiilor majore ale lumii, cu tot cu hinduism, buddhism, şintoism, dar şi cu diferenţele între sunniţi şi şiiţi, atunci aş şti că «ţara te vrea deştept». Din păcate, talpa ţării — şi împreună cu ea toată ţara — te vrea spălat pe creier.

(2) Limitarea tip "moralitate = religie. Lipsa religiei = lipsa educaţiei morale".
Ce legătură să existe între moralitate (protocoale în funcţionarea comportamentului social) şi religie (credinţa în veridicitatea unor afirmaţii false, sau în cel mai bun caz imposibil de demonstrat)
Hmm...

Steven Weinberg zicea:
"Cei care cred că există vreo legatură între etică şi religie înca sunt abia la începutul drumului.. şi după mii de ani tot acolo sunt"

Christopher Hitchens zicea:
"Religia se termină şi începe filosofia tot aşa cum astrologia se termină şi începe astronomia"

Acelaşi Hitchens aprecia că multe opere de literatură conţin poveşti mult mai inspiraţionale decât cele din filosofia de viaţă a ciobanilor din epoca bronzului.

Subiectul l-am atins pe larg în "Moralitate Reloaded"