Evidenţele anecdotice sunt principalele şi uneori singurele "argumente" în favoarea multor fenomene magice/supranaturale.
Prin evidenţe anecdotice mă refer la relatările gen: "vecina de la 2 s-a tratat cu ierburile cumpărate de la D-lul care a apărut în emisiunea de la OTV şi a slăbit 5 kg într-o săptămână!", "cumnatul meu a luat pastilele homeopate şi s-a vindecat de cancer", "am pupat moaştele Sf. Zebedeu şi am luat examenul", etc.
I. Evidenţe anecdotice vs gândirea critică
Desigur, astea nu-s un argument fiindcă sunt imposibil de verificat. Mai precis, nu se poate verifica relaţia de cauzalitate dintr-o poveste.
Chiar dacă cumnatul respectiv nu are cancer sau vecina aia chiar a slăbit 5 kg, e imposibil să verifici că motivul este cel invocat.
Corelaţia nu implică cauzalitate. Pe lângă acţiunea invocată drept responsabilă, respectivul a făcut sute sau mii de alte acţiuni care ar putea să fie "de vină", sau poate evenimentul s-a întâmplat fără ca cineva să facă ceva special.
Ana mere şi poartă o cruce sfinţită pe Mt. Athos.
Ana dă cu banul şi pică stema.
De ce a picat stema? Fiindcă purta crucea sfinţită? De ce nu fiindcă avea mere?
Dar ce zici că poate nici merele şi nici crucea nu sunt responsabile?
Ana a dat cu banul şi ceva trebuia să pice.
Ceea ce poţi face este să reproduci condiţiile în care se presupune că a avut loc fenomenul şi să testezi rezultatul atât în prezenţa cât şi în absenţa factorului. Adică să faci un experiment, să aplici metoda ştiinţifică.
Una din problemele majore ale evidenţelor anecdotice e că sunt atât de multe!
Există evidenţe anecdotice pentru orice, de la vindecarea bolilor incurabile la scheme de câştigat la loto la vizite extraterestre.
Dacă pui cap la cap toate micile "adevăruri" stabilite exclusiv prin mărturii, ajungi să realizezi că majoritatea oamenilor trăiesc, cel puţin parţial, într-o lume a lor care n-are legătură cu realitatea.
Zici că oamenii nu-s făcuţi în chipul unei creaturi ce posedă raţiune şi inteligenţă absolută, ci sunt nişte biete maimuţe fricoase, mult prea speriate de realitate să o accepte aşa cum e.
II. Dacă avem evidenţe anecdotice de ce ne mai trebuie altceva?
Dada observă pe http://www.tlp.ro/2008/08/dovezi-pro-religie-unde-sunt-ele.html :
Desigur că nu-s un argument, însă e amuzant să faci mişto de creduli în ale supranaturalului cu nişte evidenţe anecdotice proprii:
aaroman a scris sub Rugăciunea Ocazională - Drog Uşor:
Prin evidenţe anecdotice mă refer la relatările gen: "vecina de la 2 s-a tratat cu ierburile cumpărate de la D-lul care a apărut în emisiunea de la OTV şi a slăbit 5 kg într-o săptămână!", "cumnatul meu a luat pastilele homeopate şi s-a vindecat de cancer", "am pupat moaştele Sf. Zebedeu şi am luat examenul", etc.
I. Evidenţe anecdotice vs gândirea critică
Desigur, astea nu-s un argument fiindcă sunt imposibil de verificat. Mai precis, nu se poate verifica relaţia de cauzalitate dintr-o poveste.
Chiar dacă cumnatul respectiv nu are cancer sau vecina aia chiar a slăbit 5 kg, e imposibil să verifici că motivul este cel invocat.
Corelaţia nu implică cauzalitate. Pe lângă acţiunea invocată drept responsabilă, respectivul a făcut sute sau mii de alte acţiuni care ar putea să fie "de vină", sau poate evenimentul s-a întâmplat fără ca cineva să facă ceva special.
Ana mere şi poartă o cruce sfinţită pe Mt. Athos.
Ana dă cu banul şi pică stema.
De ce a picat stema? Fiindcă purta crucea sfinţită? De ce nu fiindcă avea mere?
Dar ce zici că poate nici merele şi nici crucea nu sunt responsabile?
Ana a dat cu banul şi ceva trebuia să pice.
Ceea ce poţi face este să reproduci condiţiile în care se presupune că a avut loc fenomenul şi să testezi rezultatul atât în prezenţa cât şi în absenţa factorului. Adică să faci un experiment, să aplici metoda ştiinţifică.
Una din problemele majore ale evidenţelor anecdotice e că sunt atât de multe!
Există evidenţe anecdotice pentru orice, de la vindecarea bolilor incurabile la scheme de câştigat la loto la vizite extraterestre.
Dacă pui cap la cap toate micile "adevăruri" stabilite exclusiv prin mărturii, ajungi să realizezi că majoritatea oamenilor trăiesc, cel puţin parţial, într-o lume a lor care n-are legătură cu realitatea.
Zici că oamenii nu-s făcuţi în chipul unei creaturi ce posedă raţiune şi inteligenţă absolută, ci sunt nişte biete maimuţe fricoase, mult prea speriate de realitate să o accepte aşa cum e.
II. Dacă avem evidenţe anecdotice de ce ne mai trebuie altceva?
Dada observă pe http://www.tlp.ro/2008/08/
Atat de bine imi pare ca s-a adus vorba de sfintele moaste care vindeca nu stiu ce boala rara, grava, mortala si asa mai departe. In Bucuresti exista aceasta manastire..."Radu Voda" care colcaie de credinciosi bolnavi de tot ce vrei si ce nu vrei. Printre ei se numara si cei care afirma cu tarie ca rugaciunea si mersul la aceasta manastire i-a facut bine, i-a vindecat complet. Ce sa mai?...minune in toata regula. Si toti de acolo sunt atat de convingatori ca mai-mai ajungi sa ii crezi, Eu cunosc personal pe cineva bolnav de o forma foarte cruda de cancer care nu are leac. Aceasta persoana isi sustine supravietuirea (desi in acceptiunea mea nu exista cancere de o asemenea maliginitate care sa intre in remisie asaaa...peste noapte, doar diagnostice gresite sau....minciuni) prin rugaciuni constante zilnice facute la aceasta mirobolanta manastire. Eu nu am decat o intrebare privind acest subiect: Pentru ce sa mai avem facultati de medicina? Pentru ce sa mai avem spitale?Ne trebuie o operatie pe creier...mergem la biserica!!! Ai nevoie de o operatie de apendicita...du-te la biserica!! Pentru ce mai avem nevoie de medici, stimabila? Daca va doare maseaua de ce mergeti la dentist/?De ce nu va rugati pur si simplu la dumnezeu sa va dea alta dantura? Sau nu poate? Pai daca nu poate de ce ii mai spuneti omnnipotent? Sau daca veti da nastere unui copil, mergeti la un popa sa va ajute cu nasterea. Pentru ce mergeti, voi astia, ultra-religiosii la spital, daca dumnezeu e asa bun si va scap ade cancer? Sau va poate scapa de cancer dar nu va poate scapa de o septicemie? Cat de urat din partea lui. Si daca eu am un accident si mor...MOR! Nu exista lume de apoi, judecata de apoi, nimic din toate astea. Stiinta va da peste nas pentru toate aberatiile pe care le sustineti, dar poate ca stiinta asta de pe urma careia beneficiati e lucratura diavolului. De ce nu mergeti in opinci la serviciu, pe jos? Nu sunt toate astea rezultate ale stiintei/ Sau stiinta e buna cand va convine dvs?III. Evidenţe Anecdotice vs Evidenţe Anecdotice
Desigur că nu-s un argument, însă e amuzant să faci mişto de creduli în ale supranaturalului cu nişte evidenţe anecdotice proprii:
aaroman a scris sub Rugăciunea Ocazională - Drog Uşor:
LOL, chestia asta imi aduce aminte de o faza intamplata pe vremea primei mele studentii. Aveam noi un examen nasol la Analiza Matematica, cu un profesor cunoscut ca sever si alde alea... ne intalnim noi vreo cinci inainte de exemen, sa ne facem curaj reciproc. Vreo trei indivizi si doua individe. Si ca punct de reper, am dat o catedrala... Ei bine, se gasesc cele doua tipe si un tip sa intre si sa aprinda lumanari si toate cele, sa-l convinga pe cel iubitor sa-i ajute la examen... Guess what? :) :)ti_malice a scris sub Viol Mental I - Avertisment pentru părinţi:
Toti trei au picat examenul cu brio. Eu si cu celalalt de n-am intrat, am luat examenul (personal chiar o nota grozava, sic :) ).
Ei bine, experienta personala atat de indragita de credinciosi imi arata clar mesajul: fie nu exista dumnezeu, fie aia au aprins lumanarile in templul nepotrivit. Poate trebuiau sa intre intr-o moschee... sau poate trebuiau sa-i aduca ofrande lui Kali :)
fetita mea de doua saptamani m-a facut tare mandru aseara - am iesit, pentru prima data dupa nastere, cu nevasta la bere, lasand fetita in grija bunicii (care de cand s-a nascut copila, ne tot fute la icre sa-i recitam Tatal nostru ca s-o aparam de deochi s.a.m.d.). Ei bine, plecam la berica, iar bunica profita iute de ocazie ca sa-i spuie Tatal nostru, moment in care, conform relatarii babutei, Sofia mea a vomitat pe mamaia, dupa care s-a relaxat si-a ranjit satisfacuta :D. Fata lu' tata...Ontopic:
